vineri, 19 octombrie 2012
Hai, ca stiu ca se poate!
Nu sunt usor de impresionat. Multi dintre cei care ma cunosc ar spune ca sunt chiar exagerat de dura. Ma rup insa in doua copiii. Nu toti, ci aia frumosi, destepti si fara sanse in viata. Copiii aia nevinovati, care au ajuns pe lume ca sa o faca mai frumoasa in timp ce copilaria lor devine un film de groaza. Copiii aia care nu stiu care este gustul dulciurilor si pentru care o jucarie este un lux. Stiu ca multi dintre cei care imi cititi blogul aveti copii. Stiu ca micutii cresc repede, hainele le raman mici si ajung in vreun colt de casa aruncate. Stiu ca asa se intampla si cu jucariile lor. Uitati-va la materialul scris de colega mea, Anca Ochianu pentru ziarul Lupa. Uitati-va la pozele fetitelor...au un an jumatate si nicio vina ca au ajuns pe lume. Dupa ce v-ati uitat bine la ele, strangeti hainele alea de care stim si eu si voi, jucariile si aduceti-le la adresa de la finalul articolului asta http://www.lupamea.ro/articol.php?id=13160 . Nici macar nu ma gandesc sa nu reusim sa le ajutam. Nici prin cap nu imi trece ca am putea sa fim atat de egoisti incat sa nu incercam macar. Eu una deja incerc sa fac ceva pentru ele. Voi?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Am citit cu atentie articolele tale de pe acest blog si am fost surprins ca inca nu ti-a "comentat" nimeni niciun articol, asa ca, am sa fiu eu primul. As incepe prin a fi in asentimentul tau in ceea ce priveste copiii "fara vina" sau acei copii care nu beneficiaza (inca) de placerile copliariei, care nu au cunoscut jucariile si dulciurile. Incerc, ca si parinte, sa ma pun in situatia acelor parinti ai caror copii sunt in aceasta categorie si trebuie sa-ti marturisesc ca ma strange in spate, sincer. Dar pe de alta parte, daca gandesc prin prisma jobului meu si cand mai stiu ca o multime de femei primesc sfaturi de la medici sa nu mai faca copii "pe banda rulanda" desi acasa mai au vreo 3, si nu au servici, si nu au cu ce sa-i creasca pe cei pe care deja ii au, cu atat consider ca de cele mai multe ori este si vina lor, a parintilor, pentru ca nu apeleaza la gratuitatea serviciilor de planing familial. In speranta ca am deschis o poarta a dialogului cu cei care iti citesc cu atentie blogul, iti doresc in continuare mult succes si la cat mai multi cititori si de ce nu, comentatori. Cu respect, al tau necunoscut, Alin
RăspundețiȘtergere